sâmbătă, 27 iulie 2013

Termostat pentru controlul temperaturii

  Această schemă este una foarte fiabilă, personal am construito, acestă schemă a fost întrebuințată în teza mea de licență.

Descarca Firmware pentru microcontroler


Descrierea senzorului: Termometru digital DS18B20 cu rezoluție programabilă de la 9 pînă la 12-biți, care pot fi stocați în memoria EEPROM. DS18B20 comunică printr-o magistrală 1-Wire, și nu poate fi doar singurul dispozitiv  pe linie ci și poate funcționa în grupuri. Toate procesele de pe șină sunt procesat de microprocesorul central. Diapazonul de măsurare este de la -55 ° C pînă la +125 ° C și 0,5 ° C.    Precizia se află în intervalul de la -10 °C la +85 °C. În plus, DS18B20 poate să se alimenteze de la linia de date ("putere parazit"), în absența unei surse externe. 
   Fiecare DS18B20 are un cod unic în 64 de biți, care permite să comunice cu mai mulți senzori DS18B20 instalați pe șină. Acest principiu permite utilizarea unui microprocesor pentru a controla mai mulți senzori DS18B20, care sunt distribuiți pe o arie mare. DS18B20 poate fi conectat la sursa de alimentare externă (VDD) (fig. 2.4), ​​sau poate funcționa în "putere parazit", care permite funcționarea DS18B20 fără putere pe pinul VDD. Puterea parazit este foarte utilă pentru aplicații care necesită citirea temperaturii de la distanță, sau este realizată din cauza proiectării liniilor vechi de comunicare, care este realizată doar pe două fire.

Parametri tehnici
Măsurarea temperaturii de la -55 °C pînă la +125 °C (pasul 0,1 °C)
Setarea temperaturii de la -55 °C la 124 °C (pasul 0,1 °C).
Histerezis de la 0,1 °C la 25 °C

  Controlul: Se apasă "+" și "-" pentru a seta temperatura de conectare a sarcinii(încălzitorul electric),  pe ecran în primul segment se va reprezenta "_".
Apăsînd simultan ambele butoane, unitatea începe să intre în regim de schimbare a histerezis-ului (pe ecran în primul segment este reprezentat simbolul "d"). Reținerea îndelungată a unuia dintre butoane duce la accelerarea setării histerezis-ului. În absența unor clicuri pe buton timp de 5 secunde unitatea comută,pentru a afișa temperatura reală și informația parametrilor este depozitată și modificată în memoria non-volatilă.

  Indicații: În primul segment este reprezentat un punct,în cazul în care T < Tsetat.(adica încălzitorul este conectat). Punctul este afișat în toate cazurile, chiar dacă temperatura sau histerezis-ul este setat (în cazul în care starea persista T < Tsetat.). În același segment va fi afișat semnul minus "-" atunci cînd temperatura este negativă.



sâmbătă, 20 iulie 2013

Despre acumulatori plumb-acid

1. Introducere


   In secolul XIX, după descoperirea legilor electrolizei de către M. Faraday şi succesul spectaculos al lui H. Davy, care în mai puţin de doi ani a descoperit şi izolat șase elemente chimice folosind metoda electrolizei, lumea ştiinţei a început cercetări asidue în acest domeniu, cu electroliţi şi electrozi diferiţi, inerţi sau reactivi cu electroliţii. Astfel, în 1859 fizicianul francez Gaston Planté a încercat să electrolizeze apa folosind drept electrozi două plăci din plumb. Apa pură nefiind bună conducătoare de curent, a adăugat acid sulfuric în electrolit şi a observat mai multe fenomene interesante.

După un timp, culoarea plăcii pozitive (anodice) s-a schimbat din gri în castaniu, placa negativă (catodică) rămânând la culoarea iniţială. Dispozitivul, scos de sub tensiune, prezenta o tensiune electromotoare remanentă de 2,1 V şi putea debita curenţi importanţi sub tensiunea constantă de 2 V. După descărcarea completă, culoarea ambelor plăci devine albicioasă, datorită formării unei pelicule de sulfat de plumb amorf şi se schimbă iar în castaniu, respectiv gri, după o nouă electroliză (încărcare).
  Planté a inventat astfel cel mai utilizat acumulator electric, folosit şi astăzi în foarte multe şi diverse domenii, cu mai multe tipuri de plăci pozitive şi negative de construcţii diferite. Pentru mărirea capacităţii se folosesc mai multe plăci montate alternativ, cele exterioare fiind întotdeauna negative. Între plăci se introduc separatoare izolante, deobicei făcute din placă subţire din PVC, ondulată pe direcţie verticală şi prevăzută cu găuri mici.
  În scopul obţinerii unei tensiuni mai mari (de obicei 4; 6; 12 sau 24 V) se formează o baterie prin legarea numărului corespunzător de elemente în serie.

2. Construcţie
  Alcatuirea acumulatorului cu plumb:
  • o carcasa din polietilena (monobloc);
  • placi interne pozitive si negative, realizate din plumb;
  • separatori placi din material poros sintetic;
  • electrolit, o solutie diluata din acid sulfuric si apa;
  • borne din plumb, legatura dintre baterie si corpul ce are nevoie de energie.

  Pentru amator fiind mai accesibile acumulatoarele de automobil şi cele cu electrolit gelificat, numite şi etanşe, sertizate etc., mă voi limita la descrierea acestora. Cutia acumulatorului, cu două, trei sau şase compartimente (pentru 4 ; 6 respectiv 12 V) este executată din material termoplastic (PVC sau PP) sau din ebonită, mai rar din sticlă, şi este prevăzută cu capace din acelaşi material, câte unul pentru fiecare element. Capacele sunt prevăzute cu buşoane de umplere şi/sau supape pentru ieşirea gazelor.
  Din motive de capacitate şi economie, s-a renunţat la plăcile din plumb pur formate "natural" prin electroliză şi se folosesc plăci numite cu grătare pastate. O astfel de placă este formată dintr-un grătar din plumb aliat cu antimoniu (mai nou şi/sau cu calciu) pentru a nu participa la reacţiile chimice, în care se presează o pastă din dioxid de plumb, cu apă şi acid, la plăcile pozitive, şi pulbere de plumb la cele negative.
  Pentru mărirea porozităţii se folosesc diverse adaosuri, ca negru de fum şi sulfat de bariu. Se obţin astfel plăci cu o suprafaţă activă de multe zeci de ori mai mare decât suprafaţa aparentă, ceea ce duce la capacităţi mari, volum redus şi curent debitat mare. Apoi plăcile sunt formate în fabrică, prin tratare cu acid sulfuric la temperatură ridicată.
  Ca electrolit standard se foloseşte o soluţie de acid sulfuric foarte pur în apă distilată sau demineralizată, cu densitatea de 1,28 g/cm3 (740 cm3 apă şi 260 cm3 acid sulfuric 96% pentru un litru) pentru acumulatoarele funcţionând în climă temperată, sau 1,23 g/cm3 pentru climat tropical.
  La prepararea electrolitului se va turna încet acidul în apă (niciodată invers), amestecând continuu cu o baghetă de sticlă, sau material plastic. Soluţia se încălzeşte destul de puternic şi se va aştepta răcirea ei înainte de turnarea în acumulator.

3. Funcţionare
  La încărcare, curentul oxidează plumbul, descompune sulfatul în dioxid de plumb la plăcile pozitive şi reduce oxizii şi sulfatul la plumb metalic la plăcile negative. Reacţia chimică reversibilă este:



  În plus, datorită electrolizei apei spre sfârşitul încărcării, la placa pozitivă se degajă oxigen, iar la cea negativă hidrogen. După cum se vede, electrolitul participă la reacţiile din acumulator, lucru a cărui importanţă va fi tratată mai jos. La descărcare, pe ambele plăci se formează o peliculă de sulfat de plumb amorf.

Un acumulator încărcat poate suporta temperaturi scăzute, electrolitul cu densitatea de 1,28 g/cm3 îngheţând la – 68oC, în timp ce electrolitul cu densitatea 1,12 g/cm3, corespunzătoare unui acumulator descărcat, îngheaţă la –11oC.

4. Caracteristici
  După cum s-a arătat mai sus, un element dezvoltă o t.e.m. de 2,1 V şi o tensiune de 2 V în sarcină, tensiune constantă cu precizie de una sau două zecimi de volt pe tot parcursul descărcării normale, avantaj pe care îl mai are numai acumulatorul argint-zinc. Capacitatea electrică a acumulatorului este o mărime determinantă (independentă de tensiunea bateriei) şi se măsoară în amperi-oră.Pentru că această mărime depinde de valoarea curentului de descărcare, se indică şi timpul descărcării. De exemplu, un acumulator cu C20 = 60 Ah poate debita un curent de 3 A timp de 20 ore. Mărimea standard pentru care se stabileşte capacitatea este C20 (în trecut era C10).

Bineînţeles, acumulatorul (lead battery) poate furniza curenţi mai mari sau mai mici în funcţie de necesităţi, capacitatea şi tensiunea la sfârşitul descărcării scăzând la curenţi mari. De exemplu, la pornirea unui motor rece, într-o fracţiune de secundă la stabilirea contactului, un acumulator bun de 60 Ah poate debita un curent de peste 500 A; apoi, pe măsură ce turaţia demarorului creşte, curentul scade la 150…200A.



  Randamentul, din punct de vedere al cantităţii de electricitate, este de minimum 0,84, iar cel al energiilor de minimum 0,65. La temperaturi scăzute, capacitatea este mai mică decât cea de la temperatura normală, dar se comportă mai bine decât alte tipuri de acumulatoare, dacă este bine încărcat.
  Datorită variaţiei concentraţiei electrolitului cu gradul de încărcare, starea de încărcare se poate determina cu densimetrul, ceea ce, alături de variaţia mică şi precisă a tensiunii, este un mare avantaj. Densitatea normală este de 1,28 g/cm3 la un acumulator complet încărcat, ea scade la 1,24 la un acumulator încărcat 75%, 1.20 la 50% şi la 1,12 la unul descărcat complet.

În comerţ există densimetre pipetă, cu care se poate măsura comod şi precis densitatea electrolitului şi unele mai aproximative cu trei bile din plastic colorate diferit. Dacă bila verde pluteşte, indică încărcare completă, bila gri indicând jumătatea, iar cea albă descărcarea, sau nivelul scăzut al electrolitului.
  Indicaţiile acestora sunt orientative şi dispozitivul este,(mai nou) încorporat în acumulatoarele auto (ochi magic). Electrolitul trebuie să acopere complet plăcile (nivelul electrolitului să fie cu 15...20 mm peste plăci); în caz contrar, partea descoperită se va sulfata rapid şi vor apărea diferenţe de potenţial şi curenţi de egalizare, care vor produce descărcarea accelerată, sulfatare puternică şi alte fenomene cu efecte negative.
  Datorită impurităţilor din electrolit şi din materialul plăcilor, apar întotdeauna mici curenţi de egalizare şi orice acumulator neutilizat un timp pierde din cantitatea de electricitate acumulată, cu atât mai mult cu cât temperatura de depozitare este mai ridicată. Fenomenul este sensibil şi periculos la acumulatorii cu electrolit lichid, în schimb este aproape nul la cei cu electrolit gelificat.

5. Exploatare
 In prezent acumulatoarele care fac obiectul acestui articol se livrează formate şi încărcate, astfel că pot fi puse imediat în funcţiune, fără alte precauţii. După ce am discutat caracteristicile generale ale ambelor tipuri, este cazul să tratăm acum separat cele două construcţii. Acumulatoarele cu electrolit lichid se fabrică în baterii cu tensiunea de 4 sau 6 V şi capacităţi de câţiva Ah pentru utilizări diverse şi vehicule cu două roţi, sau cu tensiunea de 12 sau 24V şi capacităţi de 45...240 Ah pentru autoturisme şi camioane.
  Acumulatoarele instalate pe maşină funcţionează în tampon, asigurând alimentarea cu energie cu motorul oprit, sau când consumul depăşeşte capacitatea alternatorului,ca şi pornirea motorului şi sunt încărcate de către alternator în timpul funcţionării maşinii.
  Pentru a asigura încărcarea completă, releul regulator al alternatorului (mecanic sau electronic) trebuie reglat astfel încât să livreze o tensiune de 13,8…14,4V, (mai mare cu câteva zecimi de volt în timpul iernii), pentru un acumulator de 12V. Dacă acumulatorul se descarcă şi roteşte greu motorul, el poate fi scos de pe maşină şi încărcat de la un redresor alimentat de la reţea, sau "ajutat" de alt acumulator bun.
  Curentul de încărcare recomandat de către firmele constructoare este de 0,1 C, deci un acumulator de 60 Ah trebuie încărcat cu un curent de 6 A, timp de cca 12…14 ore. Unele firme recomandă încărcarea cu un curent de 0,05 C. La încărcarea cu curenți mari se va avea în vedere ca temperatura acumulatorului să nu depășească 45oC. Acest lucru este valabil pentru un acumulator relativ nou. De multe ori se observă că, reglând curentul la valoarea de mai sus, acumulatorul degajă gaze în cantitate mare la câteva minute de la conectarea la redresor(acumulatorul "fierbe"). În acest caz curentul trebuie micşorat astfel ca degajarea de gaze să fie redusă, în caz contrar curentul producând numai electroliza apei, fără a încărca acumulatorul. Explicaţia este următoarea: mai ales în timpul iernii dacă se circulă mai mult în oraş, cu farurile aprinse şi cu motorul la turaţie redusă, capacitatea alternatorului este depăşită, acumulatorul se descarcă lent şi plăcile se sulfatează.
  Sulfatul de plumb care are un volum specific mai mare, acoperă complet plăcile şi rezistenţa interioară creşte, astfel că la curent relativ mare, căderea de tensiune între plăci şi electrolit creşte corespunzător. La o tensiune de 2,3...2,4 V/element începe electroliza apei şi nivelul electrolitului scade. În plus, sulfatul de plumb iniţial amorf se transformă în timp în sulfat cristalin, mult mai stabil şi mai bun izolant, ca atare mai greu de descompus de către curentul de încărcare. Electrolitul se va completa numai cu apă distilată, completarea cu acid fiind admisă dacă s-a vărsat o parte din electrolit, sau se înlocuieşte complet după încărcare.
  Un alt fenomen care apare şi nu este indicat nici în prospecte nici în literatură este următorul: dacă se măsoară concentraţia electrolitului după câteva luni de exploatare pe maşină, sau după câteva cicluri de încărcare-descărcare la acumulatoarele staţionare, se va observa că la unele elemente densitatea electrolitului a crescut la 1,3...1,32 g/cm3 datorită eliberării acidului rămas în plăci la formarea iniţială în fabrică.
  În acest caz se va scoate cu pipeta o cantitate de electrolit şi se va înlocui cu apă distilată, densitatea mai mare fiind complet inutilă şi periculoasă, scurtând viaţa acumulatorului. În timpul încărcării tensiunea se menţine mult timp la 2,1V/element, spre sfârşitul încărcării crescând la 2,4V/element, iar dacă curentul de încărcare este mare şi acumulatorul rece şi mai vechi, poate ajunge la 2,7V/element (caz foarte rar). După deconectarea de la redresor, tensiunea la borne scade repede la 2,1V/element. La sfârşitul încărcării, acumulatorul degajă hidrogen la plăcile negative şi oxigen la cele pozitive şi prezintă pericol de explozie, dacă apare o scânteie sau flacără deschisă. La acumulatoarele de automobil asemenea accidente sunt extrem de rare, dar mult mai frecvente la bărcile cu motor, la care bateria este plasată în locuri închise şi fără aerisire.
  Pentru acumulatoarele utilizate ca sursă de rezervă se recomandă umplerea cu electrolit cu densitatea de 1,24 g/cm3, durata de viaţă a acumulatorului fiind mai mare. Tot în acest caz acumulatorul poate funcţiona sub încărcare permanentă, cu un curent de 0,05...0,15 A, asigurat de un mic redresor, care compensează autodescărcarea naturală. În caz că nivelul electrolitului scade în timp, curentul se va micşora puţin, iar dacă densitatea scade constant, curentul se va mări. Dacă un acumulator este lăsat descărcat câteva luni şi conectat apoi la redresor, se poate ca la începutul încărcării ampermetrul să nu indice niciun curent, iar tensiunea la borne să fie egală cu tensiunea în gol a redresorului (16...18 V.) După 10...15 minute, curentul începe să crească şi tensiunea scade spre valoarea normală, dacă acumulatorul mai este bun. Acest lucru indică o sulfatare foarte intensă şi impune o încărcare mai îndelungatăă cu curent mic, sub control atent, până când densitatea creşte la valoarea normală.

6. Uzura normală şi anormală
 În funcţionare, la descărcare se formează sulfat de plumb pe ambele plăci, iar la încărcare acesta este descompus conform reacţiei arătate mai sus. Sulfatul având un volum specific mai mare decât dioxidul de la plăcile pozitive şi în porii plăcii apar la descărcare granule de sulfat bine "înţepenite" în materia activă şi care prezintă o suprafaţă redusă de contact cu acidul din electrolit. La încărcarea următoare, unele din ele nu sunt dizolvate complet (100% nu există), cu timpul sulfatul amorf cristalizează, devenind mai stabil şi aceste granule rămân în placă. Pe de altă parte, cristalele de dioxid de plumb formate la încărcare devin din ce în ce mai fine şi oxigenul degajat spre sfârşitul încărcării la plăcile pozitive smulge granule de dioxid şi sulfat, descoperind alte porţiuni de materie activă. Materia activă se compactează cu timpul şi capătă joc în fagurii grătarelor, iar rezistenţa internă creşte. Din cele două efecte antagonice rezultă la începutul duratei de viaţă o creştere a capacităţii acumulatorului, apoi o scădere datorată sulfatărilor permanente şi în final căderea unei cantităţi importante de materie activă şi ieşirea din uz. La plăcile negative, sulfatul rezultat la descărcare se reduce la plumb metalic. La încărcările următoare, plumbul tinde să se depună sub formă de peliculă continuă, ceea ce reduce în timp îndelungat suprafaţa activă a plăcilor, deci şi capacitatea lor. La exploatare dură, cu curenţi de încărcare şi descărcare prea mari şi la temperaturi ridicate, aceste fenomene capătă importanţă mult mai mare, grătarele se corodează sau crapă şi plăcile se distrug foarte repede, scoţând definitiv acumulatorul din uz. Montat pe maşină, un acumulator bun durează cel puţin cinci ani, iar utilizat ca sursă de rezervă poate dura cu 3..5 ani mai mult, nefiind supus la şocuri, încărcări şi descărcări violente, variaţii mari de temperatură şi impurificarea electrolitului.

7. Posibilităţi de regenerare
 În epoca sinstrissimilor, când întunericul se propaga cu viteza luminii în casele noastre, aveam nevoie urgentă de o sursă de curent pentru iluminare şi dispuneam de un acumalator auto cu vreo trei ani vechime, care dădea semne evidente de oboseală. Ca atare, l-am încărcat timp de câteva zile cu curent mic (0,5 A), dar densitatea nu a mai crescut peste 1,24 g/cm3 şi capacitatea era mică.

Atunci am scos electrolitul, l-am spălat cu apă de reţea pentru a îndepărta materia activă căzută de pe plăci, l-am umplut cu apă distilată şi l-am pus din nou la încărcat, reglând curentul astfel ca degajarea de gaze să fie mică. Diferenţa de concentraţii între acidul şi sulfatul din plăci şi apa distilată fiind acum mult mai mare, difuziunea în porii plăcilor s-a intensificat, s-a produs o desulfatare intensă şi densitatea a crescut iar la 1,24, scoţând destul de complet sulfatul din plăci. Am lăsat electrolitul astfel format în acumulator, care s-a comportat bine, având o capacitate de cca 80% din cea iniţială şi a mai servit peste trei ani ca sursă auxiliară. Dacă aş fi înlocuit electrolitul cu altul proaspăt de aceeaşi densitate ar fi durat mai mult, pentru că impurităţile scoase din plăci în electrolit la încărcare ar fi fost înlăturate. Un acumulator auto mai vechi de patru ani nu prea mai poate fi regenerat, pentru că materia activă este prea compactată la plăcile pozitive, iar cele negative sunt plumbuite.

8. Acumulatorul cu electrolit gelificat
  Realizarea unui acumulator care să nu pună probleme şi să funcţioneze în orice poziţie a fost o preocupare apărută odată cu acumulatorul cu electrolit lichid. După numeroase încercări, problema a fost rezolvată transformând lichidul într-un gel, prin adăugarea unei cantităţi de silicat de sodiu (sticlă solubilă) foarte pur. Acumulatorul astfel obţinut are câteva avantaje majore, care îl fac foarte apreciat. Poate funcţiona în orice poziţie şi nu necesită niciun fel de întreţinere. Are o autodescărcare deosebit de mică şi o durată de viaţă care poate ajunge la 15 ani, la un acumulator de calitate şi bine întreţinut. Dacă un acumulator cu electrolit lichid este lăsat nefolosit un an, el se autodescarcă aproape complet şi este total sulfatat, fiind aproape irecuperabil, în timp ce acumulatorul cu gel nu pierde decât 15..20% din capacitate, rămânând în stare de funcţionare. Un astfel de acumulator se încarcă cu un curent de 0,1 C timp de cca 14 ore până la o tensiune finală de 14,5 V, pentru tensiunea nominală de 12 V. Dezavantajele lui sunt capacitatea mai mică cu cca 25...30% la acelaşi volum, curentul maxim mai mic cam cu acelaşi procent şi comportarea mai slabă la temperaturi sub zero grade Celsius. Se produc atât acumulatoare mici de 3,5 ; 7 ; sau 14 Ah, cât şi acumulatoare mari de 45...80 Ah de formă identică cu acumulatoarele auto cu electrolit lichid. La ambele tipuri de acumulatoare, descărcarea trebuie oprită când tensiunea scade la 1,8...1,85 V/element, la curenţi relativ mici, sau 1,35 V la curenţi de şoc. În caz de neutilizare mai îndelungată, acumulatoarele se păstrează încărcate, cele cu electrolit lichid fiind verificate şi reîncărcate periodic (2...3 luni), controlând densitatea.
  Pe piaţă mai există acumulatoare mici de 4 V pentru lanterne, la care electrolitul lichid este menţinut în nişte pături subţiri absorbante din materiale speciale care servesc şi ca separatoare dintre plăci, astfel că nu curge nici la răsturnarea acumulatorului şi care se defectează deobicei prin evaporarea şi electroliza apei, dacă sunt încărcate excesiv. După scoaterea dopuleţelor din plastic, se pot umple cu o pipetă mică cu apă distilată şi se pun la încărcat cu curent redus (0,1 C), putând fi regenerate dacă nu sunt prea vechi şi nu au stat prea mult timp descărcate. După încărcare, dopuleţele se montează la loc. Pentru instalaţiile energetice eoliene sau solare, acumulatoarele descrise mai sus nu dau cele mai bune rezultate, din punctul de vedere al durabilităţii.
Mai bune sunt acumulatoarele de tracţiune, cele mai potrivite fiind acumulatoarele staţionare, care au cea mai mare durată de viaţă, dar sunt şi cele mai scumpe. Alegerea este dictată de considerente economice şi de spaţiul disponibil.

9. Protecţia muncii
  La sfârşitul încărcării apare electroliza apei, care degajă oxigen şi hidrogen, iar în prezenţa unei flăcări sau scântei se transformă iar în apă, având drept rezultat o explozie puternică şi stropirea cu acid, care poate avea consecinţe grave. Dacă apar stropiri cu acid ale corpului sau hainelor, se va spăla imediat cu multă apă.
 În caz că picături de acid ajung în ochi, se vor face imediat spălături cu apă sau o soluţie salină (o linguriţă rasă de sare la un pahar cu apă) şi se va apela urgent la medic. Plumbul este toxic şi se acumulează în timp în organism, deci, după lucrul cu acumulatoarele, se vor spăla bine mâinile şi faţa cu apă şi săpun. În niciun caz nu se va turna apă în acid sulfuric concentrat, deoarece există pericol de explozie şi stropire cu acid.

Programator pentru ATtiny2313

1. Despre microcontroler.
  La modul general un controler ("controller" - un termen de origine anglo-saxonă, cu un domeniu de cuprindere foarte larg) este, actualmente, o structură electronică destinată controlului (destul de evident!) unui proces sau, mai general, unei interacțiuni caracteristice cu mediul exterior, fără să fie necesară intervenția operatorului uman. Primele controlere au fost realizate în tehnologii pur analogice, folosind componente electronice discrete și/sau componente electromecanice (de exemplu relee). Cele care fac apel la tehnica numerică modernă au fost realizate inițial pe baza logicii cablate (cu circuite integrate numerice standard SSI și MSI ) și a unei electronici analogice uneori complexe, motiv pentru care "străluceau" prin dimensiuni mari, consum energetic pe măsură și, nu de puține ori, o fiabilitate care lăsa de dorit.
  Apariția și utilizarea microprocesoarelor de uz general a dus la o reducere consistentă a costurilor, dimensiunilor, consumului și o îmbunătățire a fiabilității. Există și la ora actuală o serie de astfel de controlere de calitate, realizate în jurul unor microprocesoare de uz general cum ar fi Z80 (Zilog), 8086/8088 (Intel), 6809 (Motorola), etc.
  O definiție, cu un sens foarte larg de cuprindere, ar fi aceea că un microcontroler este un microcircuit care incorporează o unitate centrală (CPU) și o memorie împreună cu resurse care-i permit interacțiunea cu mediul exterior.

2. De ce este nevoie pentru a programa?
  Un programator, software-ul care rulează pe PC, firmware, informații suplimentare (biții de configurare - Fuse).

3. Cum să elaborăm un programator?
  Nimic nu ar putea fi mai ușor. Aici este o schemă a celui mai răspîndit programator pentru amatori, care rulează cu soft-ul Pony Prog.





Fig. 1 Schema electrică a programatorului.


  Figura 1 arată o versiune simplificată la maxim, exact ceea ce este necesar pentru a fi în măsură capabil să programeze microprocesoarele de tipul Atmel (AVR) - ATTINY2313 pentru MD Traker PI-2 și ATmega8 pentru Clone PI-W. Mai târziu, desigur, pot fi adăugate panouri și pentru alte microprocesoare.

ATENȚIE! Acest programator nu funcționează cu COM Port Virtual sau adaptor USB-COM! Dacă vă aflați pe partea din spate a unității de sistem și nu este un port COM, aceasta nu înseamnă că ea nu este pe placa de baza! Citiți documentația pe placa de baza - de obicei un port COM este disponibil, doar nu este conectat. Cumpărați cablu cu mufă și veți putea folosi acest programator, prealabil lipindul de pinii necesari.




Fig.2 Programator pentru microcontroler ATtiny2313.


4. Programarea.
  Conectați programator la portul COM 9-pini de pe calculatorul dumneavoastră. Nu pentru a urca pe sub masa de fiecare dată, aveți posibilitatea să utilizați un port COM prelungitor. Alimentare 5V pot fi luate din orice sursă convenabilă - o rețea separată, port USB. În cazul meu am luat de la USB, deoarece e o tensiune deja filtrată și sigură. Introducem microcontroler-ul în suport și purcedem la programare.

vineri, 19 iulie 2013

Despre Capacităţi(Condesatoare)

  Mulţi începători în electronică se pot întîlni cu aşa problemă că nu găsesc o capacitate(condesator) de o anumită valoare.În aşa cazuri se poate de parcurs la o metodă ca să folosescă mai multe capacităţă pentru a obţine valoarea necesară,sunt 2 metode:în serie sau în paralel de conectat capacităţile.Dacă conectăm capacităţile în serie valoarea totală a capacităţii se va micşora iar dacă în paralel se va mări.Mai jos voi veni cu formulele ce descriu cuvintele spuse anterior




În PARALEL



În SERIE

Formulele de calcul:
În paralel

Unde C1,C2,Cn capacităţile condesatorului

În serie
sau
Unde C1,C2,Cn capacităţile condesatorului

Vreu să atenţionez că toate mărimile capacităţilor trebuie să fie aceiaşi,adică ori toate microfarade ori toate nanofarade,etc.

Deasemenea condesatorul mai dispune şi de un parametru important care este: Tensiunea admisibilă,acest parametru se stabileşte reeşind din caracteristicile schemei,această valoare nu trebuie să fie mai mică decăt valoarea tensiunii de la care se alimentează.
Dacă vom volosi condesatoare cu capacităţi egale atunci tensiunea se va împărţi proporţional pe fiecare condesator.

La condesatoarele electrolitice trebuie de ţinut cond de modul lor de conexiune,reeşind din polarizarea lor.
La conectarea în paralel a condesatoarelor electrolitice trebuie de conectat plus la plus şi minus la minus


La condesatoarele conectate în serie totul este invers adică plus la minus şi viceversa


  Deasemenea şi la condesatorele electrolitice parametru important e tensiunea admisibilă.Cînd conectăm în serie tensiunea admisibilă trebuie să fie aceiaşi ca şi cum am conecta un condesator,spre exemplu avem de conectat 2 condesatoare unul 1000uF 25 V şi al 2-lea la fel 1000 uF 25 V atunci capacitatea lor va fi 2000 uF ţi 25 V. Dacă unul spre exemplu unul va avea tensiunea de 25 V iar celălalt de 16 atunci cel de 16 V va ieşi din funcţiune ceea că va duce la ieşirea din funcţiune a celuilalt condesator.

Dictionar Moldovenesc-Roman

Dictionarul utilizatil pentru a putea conversa în condițiile extreme ale R.M. :) A A abaldi · a râmăne cu gura căscată A abijî · a ofensa A abişci · a promite A afighi · a rămâne uimit A ahui · a încălcat regulile de conduită A buksui · a patina cu maşina / a nu face nimic intr-o situatie A faşi atjîmănii · a face flotări A chica pe buşi · a fi uimit A dolojî cuiva şeva · a da raportul / a spune A da atciotu · a face darea de seamă A hriukni · a scoate sunete din nas A faşi perevarot · a face revoluţie A faşi nazlo – a face din ciuda A naezji · a avea pretenţii A pastupi jestoka · a te purta dur A peredăi privet · a transmite salutări A perejîvăi · a-ţi face griji A pridumăi · a inventa ceva A pune lapşa pi urechi · a minţi A pasfiti · a da o dedicaţie / a dedica A umbla cu teolka · a te plimba cu prietena A sări în skakalcă · a sari cu coarda A sobiri prikindalili · a strânge lucrurile A stuki · a scuipa A sineaci · a consuma alcool in cantitati foarte mari A te zaibi · a te sătura A te snimi · a fugi A te sîbi · a da bir cu fugitii A te vrubi · a inţelege A ti zdarovi cu paţanii · a te saluta cu băieţii A ti abajri · a manca pe săturate A ti prasfiti · a te da de gol A-ţi înfla hreaşca · a bea fără măsură A trisi pisiulika · a scutura penisul Aşela ari o tacikî pantovaia · persoana în cauză are o maşină bună A uşidi vaprosuri · a găsi soluţii A vîjîvi · a supraveţui A zaboli · a te îmbolnăvi A zaibi narodu · a juca pe nervi A zaibi populaţia · a juca pe nervi A zamuti şeva · a pune ceva la cale A zakalibi · a juca pe nervi Ai svet acasă? · ai electricitate acasă? Ai şeva havcic? · ai ceva de mâncare? Abşceagî · cămin studenţesc Abjorik · gurmand Aşăianî · in felul acesta Auzi şi eu ţie îţi vtiresc aişi? · tu auzi ce îţi spun eu ţie? Am pierdut orientirovca · m-am rătăcit Am facut nişti prijimănii · am facut flotări Am facut nişti prisidănii · am facut asezări Am praskaliznit · am alunecat Apu iaca tu şi cauţ aişi? · tu ce cauţi aici? Apu deamu aişi îi pizdeţ, totu-i iasna · totul este clar, nu mai exista nici o speranţă Ahreneti · a rămâne uimit de supărare Anigdoati · bancuri Atstîlo · s-a răcit Auzi fa · mă scuzaţi domnişoară, pot sa va deranjez Azabocenîi · obsedat
Apasa pentru a citi tot:
B Babî miniatiurnaia · femeie slabă Başleovîi · om cu bani Batoane · franzele Bahani · părinţi (cuvânt urât) Bahanu nuni dă tacika sî ni duşim la teolşi · tata nu-mi dă maşina să ne ducem la fete Bazaru-i mort · discuţia e încheiată Bazar ubit – discutia e incheiata Bazaruri · discuţii Bă, io’ hui io’ znait · nu ştiu ce să zic Băi, eu vorghesc din marşutcî · vorbesc din maxi-taxi Blea · bagami-aş Băi, duracule · prostule Bispridel · dezordine Bîdlan · băiat rau Bicsî · domnişoară Bîc · bou Buburuznik · maşină mică şi proastă Butilkă golaia · sticlă goală Badîgă · local, cafenea Blatnoi · şmecher Bratanu neu · fratele meu Bumajnik · portmoneu Buza · (interjectie) închide gura C Cadru · om haios Caloş bîhliţ · încălţăminte care miroase urât Ciainik · băiat prost Cîcăşios · băiat nerespectuos Cărăbuş · carabinier Cicani · Ciocana Ciort io’ znaiu · nedumeride cine-o şti Ciotka · bun, fain Ciuvac · un tip oarecare Ciuvacu şela glazeşti la noi · tipul acela (neagreat) se uită la noi Ciuvacu şela umblî aşa dutîi · tipul se crede smecher Ciumadan (sinonim: chirpidin) · om pierdut Ciumadan la cap · (sinonim: dalbaiob) baiat prost Chirpidin · unealtă de scos cuiele Chişior · picior Chişăt · urină Chipitoc · apă fierbinte Clenomiţîn · sperma Clicuhă · poreclă Cobrî · penis in erectie (lauda adusa la adresa propriului penis, nu se exclude preamarirea) Crivaraz · o persoană urâtă şi rea Cum cu jituha? · ce mai faci? Curji fesu · dus cu pluta Curva de mare · sirena Cojînkă · geacă de piele D Da vdrug · speranţă poate, poate merge Davai buhneom · hai să-ţi fac cinste cu ceva de băut Dă-ni kastrulea şeea · dă-mi, te rog, cratiţa Dă-ni meaciu · dă mingea Dapu kaneşna · sigur că Devcionşi · domnişoare Dictionarul e băţ · dictionarul este super tare E Ea ne govoriti po ruski · nu vorbesc limba rusă El ma cumăreşte · nu-mi place de el Eşti un mujic bun · eşti un băiat de treabă Eşti puteovîi? · esti deştept? Eşti şei mai kleovaia teolkî · declaraţie de dragoste Eu deamu psihuiesc · devin foarte nervos Eu mă kiş kipitok · sunt indrăgostită până peste cap Eu napastoi cîştig · sunt norocos Eu îs bronitank · eu sunt cel mai tare F Fa, vrei morojenî? · dragă, vrei o îngheţată? Fără slejcă · fără a fi urmărit Fără opredeliteli · nedeterminat Foarte horoşii · foarte bun G Ganduras · boule Gandon ibucii · o persoană enervantă Gandonu’ şela di Vaseok nu puni buhalî · Vasilie (la diminutiv), un băiat nesuferit, nu face cinste Ganeoj · minciuni Ghenii · băiat deştept Goroscop · horoscop Gura-n ghips · linişte! H Hai la ozeră · hai la iaz Hai şi ni-om razbiri · hai să clarificăm situaţia Hanîgî · om prost Hatî · casă Huineaua şeia · ceva necunoscut I Iaca (tu) · în schimb (tu) Ibală · mutră Ibati · să-mi bag piciorul Io maio · băga-mi-aş Iobanîi v rot · drace J Jeleznîi pareni · băiat rezistent Jgut · lănţişor Jopă · posterior Jruhă/Jratva · mâncare Juc · băiat descurcăreţ K Kaif · a te simţi bine Kalhoz · orgiie, sex in gup / gospodărie ţărănească Kanciugî · un om terminat Kapilkî · puşculiţă Katleti · pârjoale Kazeol · un tip care nu vrea sa faca ceva pentru tine Kent · prieten / băiat cu influenţă Kirojşi · coltunaşi Klasna · plăcut Kleovîi · ca lumea Koncenîi · terminat, vai de capul lui Krasovşi · adidaşi Krugavaia · rond Krîşă · apărători de poziţie Krîsî · spion L Laşara · un ratat L-o zavalit · l-au bătut M M-ai ubidit · m-ai convins M-am vliubit · m-am indragostit M-am udivit · m-am mirat M-o apucat sracika · am diaree Maloletşi · adolescente Mă cişăşte · mă manâncă Mamaşa coaşi pîni · mama coace paine Mă duc sî ablamesc teolka şeia · mă duc să-i fac curte domnişoarei Mă taşcesc · stare euforica, de extaz Mă priţipesc · insist, agăţ Mă klabasesk în trolik · umblu brambura Ma sohnesc dupa tine · ma usuc dupa tine Maladeţ · de treabă Morda · faţă neagreată Musar · poliţist Mrazi – nesimtit Mujîc gareacii · tip sexy Mutka · activitate ilegală N N-am vozmojnosti · nu am posibilitatea N-am svet · nu am curent electric Na fseakii slucii · pentru orice eventualitate Nacialinic · şef Nastraenii · dispozitie Ne-am tusuit · ne-am distrat Ne-am paznakomlit · am facut cunostinta Ne imeet naznacenie · nu conteaza Ni-a kisă di nii amar în gurî · vreau cu treaba mica foarte tare Ni-a pităni uăi · mi-i foame Ni-o dolojît · mi-a spus ce se întâmplă Ni-o atpadit celestea · am rămas cu gura căscată Ni-i da lampaciki · nu mă interesează Nu faşi nişio dvijenii · nu faci nimic Nu ştiu şi s-o slucit · nu stiu ce s-a intimplat O Oduşîvleonîi · inspirat Oknî · fereastră Ostanovite rutieru u semafora · opriti maxi-taxi la semafor, va rog Otviceşti za bazar? · eşti sigur de ce zici? P Padruji · domnişoare Padruga şeia-i koncinaia · tipa este naşpa Paraşî · WC Paţan · băiat de-a nostru (de obicei pune de băut) Paţan puteovii · băiat bazat Paţan v teme · băiat de-al nostru Paţan ciotkos · băiat de treabă Paţan krutoi · tip şmecher Paţan svoi · băiat de-al nostru Paţanu şela glazeşti la noi · băiatul acela (agreat) se uită la noi Perezagruzcă · repornire/restart Perezaredeşti · reîncarcă Pesni · cântec Pidaras · persoană nesuferită Piciatkî · inel de aur Pituh · fraier Pizdeţ · uimitor sau treaba stă foarte rău (depinde de context) Priz · premiu Pragon · minciună Puteovii · bun Podrugă · prietena Pohui · indiferenţă Pohuist · persoană indiferentă Pricol · glumă Praşmandovcă · prostituată Pricioscî · frizura Pridurak · om prost Prost di put colţunii · superlativ pentru prost Pricoluri · glume R (a ti) Raslaghi/Raslabi · a te relaxa Razisneşte şi nouă bazaru tău · lamureste-ne ce ai vrut să zici Rîbkî · peştişor (la) Rîbalkă · la pescuit Rîlă · faţa urâtă Rjac · râs în hohote Rupi başnea/buca/băşina · tare beton Rojî · mutră Rojî znakomaia · mutră cunoscută Rukapaşkî · un tip de arte marţiale S S-o kâkat la delî · 1. i-a fost teamă, 2. a renunţat Sabireşti · a strînge Salabon · persoană slabă, neajutorată Sased · vecin Să ne kentuim · să ne imprietenim Sî triseşte · tremură / zguduie Se grăgheşti · se grăbeşte Siliodkî · scumbrie Siliodkî kapcionitî · scumbrie afumată Sfitilinic · veioză Slideşte · urmăreşte Slideşte după bazaru tău · fii atent la ce spui Sobutîlnik · partener de pahar Starişi · părinţi Stervî · usuratică Stuceşte · pîrăşte Storoj · paznic Strelkî · întâlnire de afaceri/rezolvare probleme Sucă · 1. căţea 2. femeie insuportabilă 3. femeie care se culcă cu toţi, dar numai nu cu tine. Supărat concretno · foarte supărat Ş Şi s-o slucit cu tini? · ce ai păţit? Şi ti vîibeşti? · te spargi in figuri? Şibionkî · pietriş Şinşi padhoadi la turnic · 5 serii (de exerciţii) la bară Şini ne peredal za praezd? · cine n-a achitat taxa? (in transportul public) Şnuroc · şiret Ştampovkî · produs falsificat Ştucî · o mie Şuzuri · încălţăminte T Taburetkî · maşină mică Talpomiţîn · miros de picioare Taman cînd a-s mă duc · când o să plec Tazic · automobil Tăt o să şie clasna · totul va fi bine Tăt îi băţ · totul este conform asteptărilor Tecikî · zile critice / ciclu Teolkă · fată sexy Tifoznîi · om bolnav Tipa · aproximativ sau similar cu Tormozeşti aişi · opriţi aici, va rog Trudnîi · greu Tralivaz · tramvai Trolik · troleibus Tu sîngurî di undi eşti · îmi cer scuze de deranj, de unde sunteţi? Tu uăi şi naejăşti la mini, krez cî eşti şel mai krutoi, da eu ca tini am văzut more şi nii da lampaciki · pleacă de aici, nu mă sperii Tufta · obiect nefolositor Ţ Ţ-o ahuit cabina? · nu ai pic de respect? Ţăntru · centrul oraşului Ţîmburuc · mititel Ţîţoderjadeli · sutien U Uăi · adresare către o persoană de gen masculin Uăi, dacî mănânşi huinaua şeia o sî-ţ chişi cilenu · nu mânca, este toxic Uăi, slideşte bazarul · vezi că vorbeşti aiurea Uăi, tu şi eşti kaciok? · umbi la sala de fortă? Uăi, tu şi eşti paţan sau nu? · intrebare capcană. Da – trebuie să dai ceva. Nu – primesti bătaie, mai devreme sau mai târziu. Uăi, tu şi vrei pizdealî? · vrei o bătaie sora cu moartea? Uăi, tu eşti un kazeol! · mie nu-mi place de tine! (motiv, cand nu ai altele, să te apuci de cineva să-i dai bătaie) Uăi fă! · adresare către o persoane de gen feminin Uciastok · secţia de poliţie Udaci · succes Udavşic · penis mic (parerea femeilor) Urod · persoană urâtă Umnîi · deştept Ujasno şi-i di prost · prostie la extrem Utiug · fier de călcat Udocicî · undiţă V Vabşe · in general Vafli · 1. suplimente (proteine) pentru culturisti 2. sperma Vnature · cu adevărat Voobşe şî îndiobşti · mai pe scurt Vozmojnosti · posibilitate Vrei sî-ţ zamacesc una? · vrei să te lovesc? Vreu să pazdravlesc · vreau să felicit Vunderkind · foarte destept Z Zadrot · tocilar Zub daiu – iti jur! Zapravkî · staţie de alimentare Zakuresc · aprind o ţigară Zaşnurui şnuroaşili la botincî · a lega şireturile la încălţăminte Zdviguri · dus cu pluta Zubilili · dinţii Zvuk · sunet

Microcasti invizibile



  Bună ziua,în acest tutorial ași dori să mă împart cu o schemă pe care am realizato practic,merge vorba despre microcăști cu vibrații pe timpan,Acest device este format din:

• colier transmitator care se pune in jurul gatului (la baza gatului)
• casti care se lipesc de timpan = 1 mm
• microfon
• conector baterie 9 volti
• amplificator audio


  Colierul este confecționat din sîrmă de cupru emailată(acoperită cu lac),diametrul sîrmei e de dorit să fie în reginea de 0,15-0,3 mm,de ce anume așa mărime? vă explic,este nevoie ca rezistența colierului să fie de 16 Ohmi,și din legile fizicii se cunoaște că dacă grosimea sîrmei este mai mare,atunci rezistența va fi mai mică,iar ca să atingem rezistența dorită va trebui să mărim lungimea.Ca să știm căte spire avem nevoie,trebuie să luăm o bucată de carton,pe care vom depăna spirile,diametrul colierului va constitui circa 20 de centimetri,depănăm 10 spire și măsurăm rezistența lui,apoi facem raportul și aflăm numărul aproximativ-necesar de spire.După ce ne-am convins că am obținut rezistența dorită putem acoperi colierul cu bandă izolatoare.
  La baza amplificatorului audio va sta amplificatorul LM386N-1,schema amplificatorului este prezentă mai jos.Atenție!!! Capacitățile trebuie să fie cu o tensiune mai mare de 9 volți,eu am folosit capacități cu tensiunea de 16 V,spoate și mai mare dar gabaritele vor fi mai mari.
 



  Conectorul pentru baterie se poate de efectuat dintr-o baterie veche de tip cronă.Microfonul îl vom lua de la niște căști,eu l-am făcut dintr-o pereche de căști defectate.