joi, 24 noiembrie 2016

Proiect de curs Transformator electric de forta

Va prezint un proiect de curs la disciplina Masini electrice.In acesta lucrare este proiectat un transformator electric de 250 kVA
https://ufile.io/5b421   <------ Link pentru descarcare

sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Proiect de curs organe de masini. Calculul reductorului cu angrenare cilindrică cu dinţi înclinaţi.

Buna ziua postez aici un fișier arhivat ce conține un proiect de curs la disciplina Organde de mașini cu tema:
Calculul reductorului cu angrenare cilindrică cu dinţi înclinaţi. În arhiv o să gasiți un fișier cu calcule și explicații și 3 fișiere ce conțin desene în format A1.
Acest proiect este 100% lucrul meu, deci drepturile de autor asupra lui îmi aparțin. Proiectul dat este destinat în mare parte pentru studenții de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Facultatea Inginerie Agrară și Transport Auto. Pentru cei ce doresc și alte proiecte vă rog lăsați un mesaj pe site în comentarii.

Apasă și descarcă aici

Calculul condesatorului motorului asincron monofazat

Înfășurarea statorului unui motor asincron monofazat ocupă aproximativ 2/3 din cercumferință, din acest motiv puterea sa este cu 1/3 mai mică decăt puterea unui motor trifazat de aceleașigabarite. Curentul care trece prin înfășurarea statorică creează un câmp magnetic pulsatoriu, ce poate fi reprezentată ca două câmpuri care se rotesc în direcții opuse. Un câmp care se rotește în direcția rotorului se numește câmpul directe și al doilea - invers. Ei acționează asupra rotorului și creaează momentele (Md, și Mi). Datorită direcțiilor de rotație a acestor câmpuri mașina electrică singură nu poate porni, deoarece rotorul este stopat, adică S = 1, iar momentul de pornire Mp este egal cu zero (a se vedea figura 1). Cu toate acestea, în cazul în care rotorului i se conferă o mișcare, atunci momentul direct și invers nu sunt egale, iar motorul va continua să funcționeze în acea direcție în care curentul va trece prin înfășurarea care va oferi efectul de demagnetizare.


Figura 1 - Dependența proprietăților mecanice alemomentului direct și invers



Pentru a creea cuplul de pornire este utilizată  bobina de pornire a statorului, care în raport cu bobina de funcționare este deplasată cu 90 de grade electrice. Pentru a îndeplini o pornire sunt utilizate elemente care fac deplasarea fazei a bobinei de pornire. Acestă bobina funcționează în general primele 3 secunde, iar apoi este deconectată manual sau automat. Din acest motiv, este facut din sarma de secțiune transversală mai mică și cu un număr mai mic de spire în comparație cu bobina de lucru. Pentru a porni motorul monofazat avem nevoie de un rezistor sau un condesator.
 
 
 Figura 2 Schema de conectare a motorului asincron monofazat
 

De asemenea este motor bifazat. Prezența condensatorului îmbunătățește performanțele motorului. În acest tip de motor sunt  două bobine de lucru identice, în circuitul unei dintre ele este introdus  un condensator care creeaxă un defazaj de 90 de grade și creează un câmp magnetic circular.
Calculul condesatorului este realizat după formulade mai jos
 unde: 
I-curentul ce trece prin bobina statorului
sinφ1-defazajul între tensiune și curent fără condesator
f- frecvența în rețea
U-tensiunea în rețea
n-coeficientul de transformare
kоб1, kоб2 -coeficentul de bobinare
 W1,W2- numarul de spire

Avantajele și dezavantajele motoarelor de condensatoare
Dezavantaje față de motorul trifazat:
- Putere mică;
- Se mărește alunecare în regim nominal de lucru;
- Viteza de rotație a arborelui la ralanti este mai joasă;
- Cuplul de pornire este scăzut;
- Curentul de pornire este mare.

Avantaje:
- Are o sigurență de exploatare mare;
- Nu este nevoie de alimentare cu trei faze.

marți, 29 iulie 2014

Spectrul electromagnetic

Trăim într-un univers îmbibat cu radiaţii electromagnetice. În presă apar adesea articole alarmiste despre efectul radiaţiilor din diferite game. Ce sunt aceste radiaţii şi cât sunt ele de periculoase? Ne putem feri de ele? Sunt ele dăunătoare prin simpla prezenţă?

Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea radiaţiilor electromagnetice existente în univers. Aceste radiaţii au frecvenţe cuprinse între aproximativ 1023 herți şi 0 herți. Nu există totuşi o delimitare teoretică exactă a acestui spectru, întrucât practic lungimea de undă poate avea orice valoare, valoarea maximă fiind dimensiunea universului. În funcţie de utilitatea radiaţiei electromagnetice, spectrul electromagnetic este împărțit în mai multe regiuni, dintre care de importanţă deosebită pentru noi este regiunea spectrului vizibil (între 400 şi 700 nanometri), adică acele frecvenţe ale spectrului care pot fi interpretate de către ochi. Nu există graniţe precise între aceste regiuni, prin urmare delimitările prezente mai jos numai aproximative şi sunt stabilite în scop didactic, dar şi operaţional, pentru a crea o idee clară despre dimensiunile acestor zone alespectrului electromagnetic.







Reprezentare grafică a modului de transmitere în spaţiu a undelor electromagnetice


Undele electromagnetice călătoresc în spaţiu în modul descris grafic mai sus. Cei doi vectori reprezentaţi cu roşu şi albastru reprezintă vectorul electric, respectiv vectorul magnetic, care sunt perpendiculari unul pe celălalt, iar ambii sunt perpendiculari pe direcţia de deplasare a undelor. Este de reţinut că nimeni nu a văzut vreodată unde electromagnetice în forma de mai sus; reprezentarea lor grafică se bazează pe imaginaţia omului care încearcă să-şi facă inteligibilă natura, chiar şi atunci când simţurile îi sunt insuficiente.

REGIUNILE SPECTRULUI ELECTROMAGNETIC
Undele radio: lungime de undă între 10 cm şi 10 km. Sunt folosite în transmisiile radio ori de către radarele civile şi militare.
Microundele: lungime de undă între 1 mm şi 1 m. Sunt folosite, de pildă, de cuptoarele cu microunde.
Infraroşii: lungime de undă între 0.7 şi 300 µm. În această gamă intră radiaţia corpului uman. Prin captarea acestei radiaţii de către dispozitive speciale este posibilă detectarea prezenţei organismelor vii chiar şi în condiţii de vizibilitate zero.
Spectrul vizibil: lungime de undă între 400 nm (violet) şi 700 nm (roşu). (Cât de mare este un nanometru? 1 mm = 1.000.000 nm; ori, altfel spus, dacă împărțim un milimetru într-un milion de segmente egale, un nanometru este dimensiunea unuia dintre cele un milion de părţi.)





Modul în care lumina albă este transformată, la trecerea printr-o prismă, în culorile fundamentale.


Culorile fundamentale se găsesc între următoarele valori de frecvenţă:
Roşu: 610 - 700 nm
Portocaliu: 590 - 610 nm
Galben: 570 - 590 nm
Verde: 500 - 570 nm
Albastru: 450 - 500 nm
Indigo: 430 - 450 nm
Violet: 400 - 430 nm
Ultraviolet: lungime de undă între 3 şi 400 nm. Folosite ca germicid (substanţe folosite pentru distrugerea germenilor) ori pentru bronzarea artificială
Raze X: folosite pentru radiografii medicale şi industriale
Raze gama: folosite în tratarea cancerului


OCHIUL UMAN ŞI SPECTRUL VIZIBIL
Se întâmplă, rezultat al evoluţiei, ca ochiul omenesc să fie calibrat pentru captarea undelor electromagnetice din spectrul vizibil. Celule specializate din globul ocular sunt sensibile la diferitele frecvenţe ale spectrului vizibil, creierului transformând apoi radiaţia electromagnetică în senzaţii vizuale, în culori. Faptul că vedem lucrurile din jurul nostru se datorează interacţiunii dintre fotoni (purtătorii luminii) şi mediu, precum şi faptului că lucrurile au capacitatea de a absorbi şi reflecta diferite frecvenţe din spectrul vizibil. Un măr roşu reflectă radiaţia cu frecvenţe între 610 şi 700 nm, absorbind celelalte frecvenţe. Cum lesne se poate înţelege, lucrurile nu au culoare în sine, ci doar felul de construcţie al ochiului uman şi specificitatea interacţiunii dintre materie şi lumină face ca noi să spunem că un obiect are o culoare sau alta.

INVIZIBILITATEA
În principiu, un lucru devine invizibil în două situaţii, când nu reflectă lumina ori când lumina reflectată nu ajunge la ochi. Un geam complet transparent are un indice extrem de mic de reflexie a luminii; astfel, cu greu determinăm prezenţa acestuia. În laborator s-a reuşit în mare măsură "invizibilitatea" unui obiect prin curbarea radiaţiilor reflectate.
Aceleaşi principii sunt folosite şi de celebrele avioane de luptă americane tip "Stealth". Acestea devin greu detectabile ori nedetectabile de către radarele militare, întrucât vopseaua folosită are un indice ridicat de absorbţie a undelor electromagnetice; pe de altă parte, construcţia specială a avionului oferă suprafeţe de reflexie foarte mici, în aşa fel încât undele reflectate către radar sunt neconcludente.





ENERGIA UNDELOR ELECTROMAGNETICE ŞI FOTONII
Conform fizicii cuantice, undele electromagnetice sunt transmise discretizat, în particule de energie numite fotoni (împotriva opiniei comune, fotonii nu sunt doar vehicule ale luminii, ci, în general, ale radiaţiei electromagnetice). Există o legătură directă între cantitatea de energie pe care o deţine un foton şi frecvenţa undei electromagnetice; cu cât este mai mare frecvenţa, cu atât este mai mare cantitatea de energie.
Formula de calcul pentru energia undelor este foarte simplă: E = h f , adică energia unui foton este rezultatul înmulţirii dintre frecvenţa undei şi constanta lui Planck, h. H are valoarea 6.626 x 10-34 J s.


SCUTUL ANTI-ELECTROMAGNETIC AL PĂMÂNTULUI
Cea mai mare parte a undelor electromagnetice nu pot atinge pământul. Atmosfera terestră reprezintă un adevărat scut împotriva radiaţiilor cosmice. Desigur, după cum se ştie, o parte a acestora ca, de pildă, frecvenţele radio, radiaţiile din spectrul vizibil ori parte din undele ultraviolete traversează atmosfera. Astronomii, pentru a putea capta unde din altă gamă trebuie să-şi posteze instrumentele la altitudini care să le permită acest lucru; prin urmare, folosesc baloane urcate la peste 35 km, avioane ori sateliţi.


SUNT UNDELE ELECTROMAGNETICE PERICULOASE PENTRU OM?
Depinde. Deşi de multe ori ştirile de pe canalele mass-media sunt alarmiste şi invocă fără nuanţe radiaţiile ca fiind nocive, nici vorbă de aşa ceva. Vieţuim într-o "supă" de unde electromagnetice de toate frecvenţele, atât radiaţie creată de om, cât şi radiaţie cosmică. Nu uitaţi că şi lumina soarelui este, în fapt, radiaţie electromagnetică. Undele electromagnetice sunt inofensive, dăunătoare - în anumite condiţii - ori benefice (fiind folosite în medicină). Contează cantitatea de energie a undelor electromagnetice, timpul de expunere etc. Pentru uz practic, valori limită ale energiei undelor electromagnetice sunt inutile, căci nu avem organ pentru detecţia acestora. Expunerea necontrolată la radiaţii, cum sunt de pildă cele produse de radare, pot fi dăunătoare. Efectele expunerii la radiaţiile telefoanelor mobile sunt, deocamdată, neclare.
Sursa : scientia.ro